Automedicaţia, obsesia care-i îmbolnăveşte pe români - VIDEO

Românii sunt campioni mondiali la consumul de medicamente eliberate fără reţetă, fiecare familie constituindu-şi acasă câte un mic depozit cu aceste produse. Sociologii spun că fenomenul este cauzat de ipohondrie, dar şi de obişnuinţa populaţiei de a-şi constitui rezerve de medicamente, rămasă din vremurile de dinainte de revoluţie. „Românul s-a obişnuit să-şi facă rezerve de medicamente, de carne, pe care o îndeasă în congelator, sau de bani. Este un rezultat al traumelor de pe timpurile în care foarte multe produse nu se găseau. Şi apoi este această mentalitate: dacă ai nevoie de medicamente, să le ai la îndemână. Automedicaţia este strâns legată de educaţie, iar românii preferă să se trateze pe căi tradiţionale sau după sfatul vecinilor sau al prietenilor. În mediul rural este dezastru din acest punct de vedere, pentru că oamenii se tratează singuri”, explică sociologul Marius Pieleanu.

În ultimul an, piaţa medicamentelor vândute fără reţetă a înregistrat în România o creştere de 12,1%, faţă de doar 5,7% la nivel mondial. Potrivit ultimelor studii ale reprezentanţilor industriei farmaceutice, medicamentele eliberate fără reţetă ocupă primul loc în preferinţele românilor. Dacă în medie o persoană are simptome de boală 18 zile într-un an, în cinci zile dintre acestea pacienţii se tratează cu medicamente fără reţetă, în trei cu prescripţie medicală, în alte trei cu remedii naturiste, iar o săptămână nu iau nimic, se arată în studiu. Cele mai multe medicamente vândute fără reţetă sunt cele pentru răceală şi gripă, analgezicele, vitaminele şi mineralele, hepato-tonicele, protectoarele pentru ficat şi remediile pentru circulaţia periferică.

Totodată, o cantitate importantă de medicamente vândute o reprezintă antibioticele şi antiinflamatoriile, pe care românii le iau fără discernământ. Deşi există eliberarea lor fără reţetă este interzisă prin lege, farmaciile le pot vinde în doze de urgenţă. „În turele de noapte, în sărbătorile legale şi în weekend vânzarea antibioticelor fără reţetă este permisă, în doze pentru 2-3 zile.

În Franţa nu am putuu să-mi iau nici măcar o alifie pe bază de antibiotic, chiar dacă aveam legitimaţia de farmacist. Acolo rişti să-ţi pierzi licenţa dacă vinzi vreun medicament fără reţetă. La noi, cu adaosul de 10%, farmacistul nu numai că-ţi dă orice fără reţetă, dar te întreabă dacă nu vrei două-trei cutii. Pericolul automedicaţiei este că antibioticele nu îşi mai fac efectul, iar bacteriile şi viruşii devin rezistenţi”, afirmă Clara Popescu, vicepreşedinte al Colegiului Farmaciştilor din România.

Hepatita medicamentoasă face din ce în ce mai multe victime

Medicii atrag atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă automedicaţia, precum şi medicamentele luate în cantităţi mari. Astfel, persoanele care fac abuz de medicamente se pot îmbolnăvi de hepatită medicamentoasă, o afecţiune ce provoacă moartea pacientului, spun specialiştii. „O primă cauză a apariţiei hepatitei medicamentoase este consumul unei cantităţi prea mari de medicamente.

Din păcate, în prezent, ne confruntăm cu un număr din ce în ce mai mare de astfel de cazuri, pentru că oamenii preferă, în loc să se ducă la medic, să-şi cumpere singuri medicamente, după informaţiile pe care le-au obţinut din reclamele de la televizor sau din ziare.

Mai grav este că această afecţiune a început să apară tot mai frecvent la copii, pentru că mamele se consideră foarte inteligente şi administrează copiilor medicamente fără consultul şi reţeta prescrisă de un medic”, afirmă prof.dr.Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului. Acesta mai precizează că două tablete de paracetamol într-o zi nu pot face rău, dar 20 luate dintr-o dată provoacă hepatită, amintind de un caz al unei adolescente care a vrut să se sinucidă înghiţind aceste medicamente.

Cei mai vulnerabili în faţa hepatitei medicamentoase sunt bolnavii de cancer care iau citostatice, din cauza toxicităţii acestora. Hepatita medicamentoasă se manifestă prin mâncărimea pielii, icter şi urină închisă la culoare. Hepatologii spun că tratamentul trebuie început de urgenţă, pentru a împiedica necrozarea ficatului. Specialiştii menţionează că o altă cauză care provoacă îmbolnăvirea de hepatită medicamentoasă este sensibilizarea ficatului la medicamente. „În această situaţie, o singură tabletă poate produce un dezastru hepatic. Chiar şi după administrarea unei aspirine, ficatul poate intra într-o degenerare rapidă, care să ducă la insuficienţă hepatică şi la decesul bolnavului”, explică prof.dr. Mihai Voiculescu.

Problema hepatitei medicamentoase a devenit atât de serioasă, încât Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului a decis să o dezbată la următorul congres.

Regulile privind automedicaţia, tot mai permisive în Europa

Regulamentele privind vânzarea de medicamente fără reţetă par a se relaxa în întreaga Europă de ceva vreme, în special în ceea ce priveşte medicamentele de calmare a durerii şi antidepresivele. Dacă în state precum Franţa sau Germania, încă este nevoie de reţetă de la medic chiar şi pentru banalul Nurofen, în Marea Britanie mai multe studii acuză Guvernul că încurajează vânzarea de medicamente la liber. Regulile sunt atât de permisive, încât şi apa de canalizare, dar şi cea de băut, conţin substanţe farmaceutice precum cele folosite la calmante, antidepresive şi antibiotice.

Automedicamentaţia devine tot mai greu de stăvilit chiar şi în statele occidentale însă, pentru că se răspândeşte moda de a cumpăra medicamente online din alte ţări (în special medicamente pentru potenţă gen Viagra, pastile pentru slăbit, împotriva colesterolului, calmante şi somnifere).

În Franţa, de exemplu, se încurajează populaţia să consulte farmaciştii înainte de a cumpăra orice fel de pastilă (chiar şi homeopate) şi automedicamentaţia este descurajată şi prin alte metode. Una ar fi sistemul de rambursare parţială a costului unui medicament dacă bolnavul se prezintă cu reţetă de la medic.